Toamna este anotimpul care presara melancolia in inimile noastre.Amintirea verii calduroase este indepartata de racirea treptata a vremii.
Pe cerul auriu straluceste soarele rosiatic care imparte raze luminoase.Vantul adie usor, clatinand frunzele multicolore, galbene ca aurul, aramii ca monezile de bronz, verzi ca smaraldele si rosii ca focul.
Pasarile isi iau zborul spre tarile indepartate si-si parasesc cuiburile facute la stresinile caselor.
In livezi,generozitatea toamnei este simbolizata de darurile sale.Fructele sunt culese din vreme de oamenii gospodari care obtin satisfactie cand munca lor e rasplatita din plin prin bogatia naturii.
In lumina palida a serii, merele ceruite stralucesc, aratandu-si obrajii imbujorati si clatinandu-se voios.Strugurii, precum niste podoabe elegante, atarna maiestuos, plutind lenes cu boabele mari si zemoase.Perele parguite radiaza de parca ar fi suflate cu aur si-si misca coditele in stanga si in dreapta.
Mai tarziu, toamna va pleca, parasind peisajele ruginite, impodobite cu covoare groase din frunze si cu culori variate, facandu-i loc Craiesei Inghetate, iernii care va aduce bucuria caderii primei zapezi.
elev: Zota Diana-Petruta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu