Cartea - tovarăş de viaţă

       Rolul cărţii ca instrument didactic este unul foarte precis. Citind, ne îmbogăţim orizontul cultural şi spiritual şi ne simţim mai bogaţi sufleteşte.

       Încă de la vârste fragede, copiii trebuie să citească ca să dezlege misterul din spatele cărţilor şi să aprofundeze lucruri noi, folositoare, dar încă nedescoperite. Rândurile paginilor proaspăt tipărite conţin un mesaj tainic pentru cine nu ştie să-l înţeleagă. Pentru cei care însă au înţeles, cărţile ascund o comoară mai nepreţuită decât banii.

        O carte bună se savurează şi nu se uită în veci. În schimb, cărţile ale căror file nu ne plac sau nu le înţelegem ni se par greoaie.

      Cartea este făcută să dăinuie în timp, peste generaţii şi generaţii. Drumul parcurs de ele este nemuritor şi plăcut.

      Omul, de când se naşte, cercetează şi descoperă. Cărţile sunt cele care ne deschid calea spre informaţie şi cultură. Ele satisfac curiozităţile şi lămuresc chiar şi tainele de nepătruns ale Universului.

      Doar ele sunt considerate adevăraţii prieteni ai omului: cărţile te lămuresc, te urmează, te frapează şi îţi formează o anumită viziune, un ideal.

                                            Zota Diana-Petruţa,clasa a VIII-a B

                                           Şcoala "Ion Creangă" Buzău